Treceți la conținutul principal

Istoria cameelor

Dacă ați avut ocazia să țineți în mâini o camee, să o admirați și să îi simțiți "sufletul", liniile fine și gingășia, atunci sunt sigură că ați devenit dependente de aceste bijuterii extraordinare, cu o lungă istorie.


Eu una sunt îndrăgostită profund de aces tip de bijuterie, de feminitatea, frumusețea și diafanul ei. Sunt piese unice, deosebite, ce le transformă într-un dar ideal. De asemenea, valoarea le crește în timp, ceea ce le transformă în adevărate bijuterii de familie.

Încă de la prima apariție, cameele, aceste mici bijuterii atent sclupate au fascinat lumea și au reușit să își "arunce" vraja asupra iubitorilor de artă și frumos.

Ele au apărut pentru prima oară în Italia, camee venind din arabicul khamea, ce semnifică amuletă, motiv pentru care cameele erau oferite în dar cu scopul de a aduce purtătorului/e sănătate, protecție și noroc.

Pe lângă faptul că denumește bijuteria în sine, camea definește și modul de lucru al acesteia. O bijuterie poate fi numită camee dacă este lucrată din același material, prin scluptare, iar imaginea reprezentată apare în relief.

Cel mai frecvent cameele se lucrează din scoici sau agate- vă atașez mai jos o fotografie ce reprezintă modul în care artistul scluptează în scoică portretul unei tinere.


Cameele pot fi scluptate în sidef (acele scoici ce produc și perle), în melcii de mare (pe la noi sunt la mare vogă între cei mici, căci puse la ureche pot auzi marea- off topic, dar simțeam nevoia acestui detaliu) și în agat. În funcție de materialul în care sunt scluptate, imaginile capătă diferite culori.

Cameele lucrate manual poartă semnătura artistului, cele ce provin din Italia sunt semnate de obicei pe spate, restul pe față, unde se află și imaginea.


Aceste minunate bijuterii au cunoscut un adevărat succes în epoca victoriană, reprezentând un dar special pentru nobili, familii regale sau diplomați.

În cazul doamnelor și domnițelor foarte apreciat era ca bijuteria dăruită să reprezinte portretul doamnei ce urma să o poarte. Desigur, peisajele florale ori zeitățile erau și ele la mare căutare.

O astfel de bijuterie venea întotdeauna prinsă pe o bază de aur sau argint, iar dacă clientul dispunea de fonduri suficiente, putea fi îmbunătățită cu diamante, perle sau alte pietre prețioase. Pandantivele aveau un sistem special ce le putea transforma lejer și în broșe, iar colierele cu camee erau destul de elaborate.

Atât de îndrăgite în epoca vitoriană, au existat pandante sau inele camee ce conțineau o "încăpere" secretă, loc în care posesoarea putea ascunde fotografia celui iubit, otravă etc.


Un fapt interesant este acela că la început cameele erau preopnderent purtate de bărbați, nu de femei. Treptat moda s-a schimbat, iar aceste bijuterii au devenit atât de îndrăgite de iubitoarele de frumos.

În prezent cameele nu se mai bucură de o atât de mare apreciere, însă rămân în continuare un dar prețios, special și a cărui valoare crește considerabil în timp. Sunt perfecte ca și dar de logodnă, nuntă, botez, absolvire sau orice alt eveniment important din viața unei domnișoare/doamne.

Personalizate, precum cele de la Eredi Jovon din Italia, Veneția, se pot transforma în adevărate bijuterii de familie. Vă imaginați cât de frumos ar fi ca peste ani și ani, strănepoata voastră să primească la majorat camea străbunicii.

Vă las mai jos 2 link-uri unde puteți admira mai multe camee și cine știe, poate cei de la Eredi Jovon vă vor convinge să dăruiți acelei persoane speciale o camee personalizată.

1. Camee Eredi Jovon

2. 2. Camee diverse

Vouă vă plac aceste bijuterii? Ați dori să dăruiți ori să primiți o camee?

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Părerea mea despre produsele Cien la o lună de la testare

Deși am mai povestit despre produsele Cien  aici  și  aici , postarea de astăzi este dedicată întregului pachet primit spre testare. La aproximativ o lună de când am început să mă delectez cu aceste produse, pot afirma că deja mi-am făcut o părere și vă pot spune sincer ce cred eu despre ele. A se observa că gelul de duș e folosit intens- de la baie la pozat, că așa îi șade bine unui produs bun! Preferatele mele au fost crema de mâini și gelul de duș, pentru că hidratează pielea în profunzime, se absorb repede în piele și au un miros proaspăt, discret, pe care îl ador. Pot afirma că am devenit dependentă de aceste două produse, nu mă pot abține să nu le utilizez. Uneori chiar am impresia că inventez motive de a face duș, doar așa, să mă mai bucur puțin de mirosul plăcut al cremelor și de pielea fină, moale și bine hidratată- aproape ca a unui bebeluș. În ceea ce privește cremele de față, sunt mulțumită de ele, în ceea ce privește hidratarea sunt ok, lasă tenul catifelat, î

Cien Q10 cream

Vă povesteam acum câteva zile că am avut plăcerea de a fi selectată de  BuzzStore  și  Lidl  să particip la campania de testare  Cien . Dacă  gelul de duș  este preferatul meu, nici cremele Cien Q10 nu se lasă mai prejos! Și pentru că îmi place să vă încânt și cu câte un știați că, înainte de a îmi spune opinia despre Cien Q10 cream, ia uitați: "Conform unui test specializat realizat în 2014 în Italia, Cien de la  Lidl Romania  este cea mai eficientă cremă anti-rid, în comparație cu alte 14 creme de marcă care au făcut obiectul testării. Cele 15 creme au fost testate pe un eșantion de 1021 de femei, care s-au supus testărilor timp de o lună. Au fost măsurate prin analize de laborator specifice, capacitatea de hidratare şi eficacitatea anti-rid. În urma ambelor analize, Cien a ieşit nr.1!" Gama cuprinde: - cremă de zi antirid, cu factor  de protecție solară - cremă de noapte antirid, cu efect hidratant Ambele creme conțin Q10, complexul Liftactiv Intensive și a

File de iubire

Când aveam fundițe-n păr și rochițe cu buline, Visam la marea iubire,  Ca-n romanele citite pe sofa de străbunica. Am crescut cam repejor Și cu mare bucurie rochița de școlăriță am îmbrățișat. Dar la visul de iubire tot n-am renunțat. La liceu, cu lumea-n cap și speranțe de-mplinire, Am fugit după iubire... Doar că lesne mi-am dat seama că nu-i totu' ca-n romane Și tare m-am supărat pe romanele citite, Pe poveștile trăite și personajele iubite. Dar când timpu a mai trecut Și mai mare am crescut, Ușor am realizat că mitul despre iubire Poate fi înfăptuit lângă omul potrivit. De-a lungul timpului, dar mai ales în facultate, am învățat că un bun scriitor este acela care a cunoscut viața cu tot ce presupune ea: greutăți, bucurii, suișuri și coborâșuri, durere și fericire, lacrimi, agonie, disperare- dar nu s-a lăsat înfrânt de ele, ci le-a împletit cu măiestrie în povești inedite, ce fac delicul publicului. Și asta tocmai pentru că cititorul î